Totul sau nimic

Am fost  si eu naiva candva demult, dar oamenii nu iti dau voie sa ramai asa. Oamenii te inseala, iti zdrobesc visele cu ciocanul, iti chinuie linistea, iti omoara sufletul si dupa te pun la zid. Nu, nu e cum iti imaginezi, daca te-ar omori ar fi mult prea usor.Pur si simplu te proptesc acolo si te privesc cum iti arde soarele carnea pe tine si  iti ingheata sufletul.
Din pacate insa , astazi dupa atata timp inca mai iese uneori la suprafata partea aia naiva si sufletista din mine.O sa ma gandesc doar la mine,imi repet intruna.Sunt rea? Asta poate pentru ca atunci cand m-am gandit la altii ei nu aveau timp sa se gandeasca la mine.
Nu e in natura mea sa ofer jumatati  si nu accept mai putin de tot si ceva in plus. Si vreau mult pentru ca stiu sa dau mult, pentru ca nu stiu sa fiu altfel, pentru ca nu merit nimic mai putin decat tot! ! !
Asa ca daca vreodata,din graba,din neatentie vi s-a parut ca sunt genul de femeie ce se multumeste cu putin,v-ati inselat a dracului de tare! Fiecare dezamagire ma face mai puternica si mai rece si asa ar trebui sa va faca pe fiecare dintre voi ! :)

Despre femeia adevarata

Nu stiu voi,dar eu iubesc apropierea asta dintre suflete,apropiere ce nu poate fi si nici nu trebuie explicata,felul in care oamenii se aprind unul dupa altul,fara a realiza macar.
O femeie va pune suflet intotdeauna in orice face.Nu vorbesc despre orice femeie,ci despre ea,femeia langa care tu ca barbat te-ai vedea petrecandu-ti zilele,nu numai noptile. Femeia adevarata,cea care este destul de matura pentru a isi accepta si transforma defectele,a carei frumusete izvoraste din incredere,mister si educatie.Femeia ce te farmeca prin eleganta gesturilor,cea care pe cat de serioasa este,nu uita sa fie copil atunci cand e nevoie.
Femeia ce se transforma total in preajma barbatului pe care il admira sau de care este indragostita.Cuvintele nu o mai asculta si capata un cu totul alt sens decat cel dorit de ea,privirea care te atinteste in ciuda tuturor eforturilor ei de a o ascunde,atingeri accidentale,palmele umede,intreg trupul ce ii tremura si mai mult ca sigur imaginatia ce ii fuge,vazandu-si deja viata langa tine.
Ea e femeia care nu se mai gandeste la cat de agitata pare in prezenta ta sau la cum ii sta astazi parul.Ea stie ca tocmai stangaciile acestea fac inceputurile sa fie atat de magice.Ea stie ca a simti e omeneste,nu se ascunde si nu ii e frica sa iti arate ce e inauntrul ei.
E femeia care stie ca a fi tu insuti ,asa,cu toate slabiciunile si stangaciile este cu siguranta cel mai atragator lucru.

Oameni cu suflet sau fara

Dupa parerea mea tot ce tine de suflet nu poate sa fie masurat nici in timp,nici in distanta,nici in suprafata si nici intr-o orice alta unitate de masura.Intensitatea e singura unitate de masura a sentimentelor noastre,a trairilor.Sufletul exista sau nu.Pe cat de crud poate suna,pe-atat de simplu este.Sunt oameni care isi pun sufletul pe tava si oameni ce si-l ascund.Din teama sau poate din egoism.
Ne-ascundem sufletul pentru ca de fiecare data il scoatem la suprafata ajungem sa realizam din nou cat de slabi si vulnerabili suntem.Putina incredere in oameni ne-ar lumina din nou inauntrul,ne-ar ineca teama si ne-ar invata sa fim din nou fericiti.Problema cu increderea aceasta oarba in oameni este ca ea se castiga in timp,timp care pe noi,oamenii cu suflet ne inspaimanta.
Uneori este mai simplu sa respiri fiecare moment. Sa opresti secunda si sa privesti cu atentie la tot ceea ce este in jurul tau. Sunt clipe care isi pierd unicitatea. Sunt clipe unice. Si atunci de ce sa nu le oferim importanta cuvenita?
Oamenii vin si pleaca,dar cei ce isi au locul in viata ta vor ramane mereu langa tine.

Femei femei...

O femeie care stie ce isi doreste de la viata va ramane mereu greu de multumit.O femeie in care nu gasesti gram de superficialitate,va reusi greu sa fie fericita.Noi femeile putem  sa complicam si cea mai simpla situatie, pentru ca suntem femei si avem harul asta! Ne dorim sa primim exact ceea ce oferim si de cele mai multe ori noi chiar oferim totul...
Amestec ciudat de emotii si dorinte, amestec exploziv de pasiune si incapatanare,  mix haotic de trairi,slabiciune,dar totodata si putere,posesive si geloase,pe cat de dulci,atat de rele..
Ne intrebam frecvent cu ce-am gresit si nu prea intelegem reactiile celui de langa noi.Oricat de fideli si de seriosi ar fi ei, barbatii vor cauta întotdeauna senzatia de libertate, chiar si aparenta, si bineinteles noi confirmari, care sa le gadile orgoliul.
Daca tie ca femeie ti se pare uneori ca esti imposibila si ca oricat te-ai stradui nu te poti intelege,nu judeca un barbat si nu-i cere lui sa faca acest lucru mai bine.
 In majoritatea cazurilor, o bariera in calea atingerilor rezultatelor dorite as spune ca este faptul ca noi gandim prea mult.Suntem capabile sa facem adevarate scenarii,sa ne imaginam atatea lucruri,sa ne hranim cu iluzii.Tocmai gandirea asta in exces e cea ce ne aduce dezamagiri.

Ne este frica sa simtim

Ne temem sa ne indragostim atunci cand ne maturizam , pentru ca bineinteles nimeni din jur nu ne indeamna sa ne lasam raniti din nou,in speranta ca poate de data aceasta vom invata ceva.Un om este nebun cand face acelasi lucru iar si iar ,asteptand rezultate diferite.Ne scuzam spunandu-ne ca nu avem energia necesara pentru o asemenea nebunie,ca nu avem destul timp,destula incredere.Nimeni nu are timp si curaj destul pentru un nou inceput,dar tocmai atunci cand nu ne asteptam se intampla lucrurile cele mai frumoase.
Noua oamenilor ne este teama in primul rand de noi insine,de sentimentele noastre,de faptele noastre pe care nu intotdeauna suntem dispusi sa ni le asumam.Cum m-as putea eu descurca cu dragostea cand mie imi este atat de frica sa simt 
? La asta ne gandim cu totii...Dar tocmai atunci cand uitam sa mai gandim,adunam cele mai frumoase amintiri.
Noi femeile,ingramadire ,de haos,de contradictii,chiar si atunci cand e prea frumos, prea neasteptat,cand prea e tot ce-am cautat ,avem tendinta sa fugim.Avem o perspectiva pesimista asupra viitorului tocmai din cauza ocaziilor pe care le-am ratat sau a suferintelor pe care le-am adunat pana acum.De ce sa ne ascundem la nesfarsit sentimentele? Hai sa le lasam , sa le acceptam,sa lasam lucrurile sa se indrepte singure pe drumul cel bun ...

..

Traim intreaga viata cu falsa parere ca mereu va exista un mai tarziu ... Dar daca nu e tocmai asa? Azi esti,maine nu esti ...Lucrurile sunt intr-o continua miscare,schimbare ,iar oamenii vin si pleaca de parca nici nu ar fi fost aici ...
Tu ce-ai facut astazi pentru tine?Pentru sufletul si pentru viata ta?Tu stii ce vrei cu adevarat de la viata si ce te face fericit?
Punem atat de mult pret pe lucrurile materiale si suntem mereu intr-o fuga sufocanta dupa ele ,dar oare ce-ti ramane atunci cand te apropii de sfarsit?
Cerem atat de multe de la cei din jur, fara a oferi in schimb ceva.Trecem nepasatori pe langa oameni ce ne-ar putea lumina zilele,pe langa zambete sincere oferite de catre simpli trecatori .Uitam de cele mai multe ori sa fim ,dar si sa-i facem pe ceilalti fericiti.
Timpul trece,invata ce inseamna fericirea,nu-ti fie teama de ea,de sentimente sau de viata!