vineri, 10 aprilie 2015

Despre inimă ,coincidenţe şi destin

Noi oamenii nici nu avem măcar puterea de a realiza cât de este de mică această lume nebună şi cum Dumnezeu aşează lucrurile pentru fiecare dintre noi.Ne transmite lucruri pe care noi în fuga noastră le ignorăm sau poate chiar refuzăm să le vedem ca atare.
Le numim coincidenţe şi le banalizăm spunând că nu sunt posibile,ignorând că poate El ştie tot ce e mai bine pentru noi şi încearcă doar să ne transmită.
Destinul acesta de care noi ne agăţăm este plin de mister şi poate de cele mai multe ori ne aduce numai coincidenţe plăcute.Ieri viaţa poate a fost goală, lipsită de speranţe, iar astăzi pot să dea buzna în ea multe lucruri frumoase. Aş prefera să fie un echilibru, dar de cele mai multe ori m-am confruntat cu o dezordine ciudată a destinului.
Uneori trăim momente pline de vrajă, care ne fac să vedem cât de frumoasă poate fi viaţa. Aceste momente sunt simple întâmplări sau fac parte dintr-un joc al universului?
Ştii...indiferent de situaţie...ASCULTĂ-ŢI INIMA !Se contrazice cu raţiunea,cu realitatea?Ei bine,posibil să aiba tot ea dreptate!

joi, 9 aprilie 2015

Cu gândul la moarte

Viaţa omului pe pământ.Un pas.De ce mor oamenii? Ce-i face să treacă dincolo?Dispare ceea ce ne ţine pe pământ sau este mai puternic tot ce ne cheamă dincolo?Cine poate să fie sigur că va ajunge până mâine sau până la următorul ceas?
Moartea ne însoţeşte tainic încă din prima clipă de viaţă.Majoritatea oamenilor se tem de ea.Asta poate doar pentru că nu o cunosc.Dacă am cunoaşte-o ar mai părea oare atât de înspăimântătoare?
De ce unii pleacă mai repede,iar alţii mai târziu? De ce unii nici nu se nasc bine şi ne părăsesc,iar alţii se roagă cu lacrimi în aşteptarea morţii?
După părerea mea,moartea este singura certitudine.Ea vine pentru toţi,fie că vine într-o formă sau alta,fie că vine mai devreme sau mai târziu,mai dramatic sau mai subtil.
Un om credincios nu se va speria nicicând de moartea trupului,ci va avea grijă zi de zi să nu-şi ucidă sufletul.Un om care îl cunoaşte pe Dumnezeu ştie că moartea trupului aduce cu ea înălţarea sufletului.

Ce-am făcut când am tăcut

Ce-am făcut când am tăcut sună un titlu născut din mâinile Andreei Esca.Ce-am făcut când am tăcut pot să vă spun şi eu.Mi-am pierdut puterea de a mai scrie.Sau inspiraţia.Sau amândouă.Le-am pierdut atât de repede că nu am apucat   măcar să am timp să realizez acest lucru şi să încerc să îl repar.Mi-a fost mintea albă ca sufletul.Albe şi gata să absoarbă orice emoţie mi-ar fi putut reda suflul inspiraţiei.Am devenit probabil sclava oboselii,a problemelor de zi cu zi şi inevitabil a plafonării intelectuale.Sufletul mi s-a închis etanş,în răceala aceasta a vieţii.M-am umplut de banalul în care din păcate cu toţii trăim.Un banal la fel de nociv ca fumul de ţigară.
M-am regăsit pe mine.Eram ascunsă după măşti.Şi-am realizat prin pauza aceasta poate unul dintre cele mai importante lucruri.Nu am de unde să îmi cumpăr inspiraţia.Ea nici măcar nu vine.Ea e în mine!

miercuri, 8 aprilie 2015

Invitaţie la viaţă

Cu părere de rău,dar cu cea mai mare convingere vă spun că astazi trăim într-o lume în care oamenii au uitat să-și folosească sufletul.Au uitat sa zâmbească din inimă şi dezinteresat oamenilor din jurul lor.Au uitat să îşi aleagă iubirea în funcţie de bătăile inimii sau să îşi asculte şoaptele sufletului.
Mințim ca să ne ascundem sentimentele și preferăm să lăsam aparențele să ne definească ca oameni,în locul faptelor. Nu mai știm cum să luptăm pentru ceea ce vrem cu adevărat, să ținem strâns de ceea ce iubim sincer și necondiţionat. Suntem judecați pentru ceea ce facem pentru că la rândul nostru ne grăbim să judecăm...Suntem pierduți şi ne ferim să mai fim oameni din nou.

Cu toții simțim nevoia să dăm vina pe ceva sau pe cineva atunci când vine vorba să luăm hotărârea de a face o schimbare.
Hai să ne oprim puţin,să închidem ochii şi să ne respirăm cu patos gândurile!
Hai să lăsăm inimile să vorbească în locul nostru!
Hai să iubim pe cine vrem şi cum vrem!
Hai să râdem până ni se stinge setea de voie bună!
Hai să fim oameni din nou! 

Cu şi despre dragoste

Ne-am obişnuit din păcate să observăm doar părţile negative ale acestei lumi în care ne ducem zilele.Ură,mândrie şi lăcomie ar spune unii.Dar eu nu văd doar atât.Eu cred că dragostea e defapt ceea ce ne înconjoară.Dragostea e peste tot.Nu e întotdeauna recunoscută sau făcută publică,dar ea există acolo.Părinţi ce îşi iubesc fiii şi fiicele,soţii ce îşi aşteaptă calme soţii în pragul uşii,prieteni şi prietene,vechi amici.Atunci când orice om se apropie de sfârşit nu se va gândi la cei pe care îi urăşte,ci din contră la cei care îi fac inima să tresară.
Dacă vei cauta dragostea,ştiu sigur că o vei găsi undeva acolo.Iubirea asta este atât de umană în esenţa ei şi totuşi ne este tuturor macar o dată în viaţă atât de străină.Un lucru cert este că oamenii îşi petrec cea mai mare parte din viaţă în căutarea a ceea ce  noi numim"iubirea perfectă".O luptă inutilă pentru o emoţie efemeră.Un zbucium fară rost,căci ea iubirea e chiar acolo lângă noi.Suntem făcuţi din şi pentru iubire.Fiecare se naște cu dorința subconștientă de a-și căuta jumătatea. De a fi întreg, . Atât în viața aceasta, cât și în cealaltă. Căci dragostea nu se stinge nici după ce plecăm de aici.
Dacă nu pentru iubire, atunci pentru ce trăim? În fuga lor prin viață, oamenii caută întotdeauna un lucru: iubirea. Unii iubesc și nu sunt iubiți inapoi, alții sunt iubiți dar nu pot dărui aceeași dragoste, iar alții, cei mai fericiți, iubesc și sunt iubiți în egală măsură. Dragostea e singurul sentiment care te ridică și te coboară.Dragostea e singurul sentiment fară de care nici unul dintre muritori nu ar putea trăi....

sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Tu ce-ai facut azi pentru sufletul tau?

Traim intreaga viata cu falsa parere ca mereu va exista un mai tarziu ... Dar daca nu e tocmai asa? Azi esti,maine nu esti ...Lucrurile sunt intr-o continua miscare,schimbare ,iar oamenii vin si pleaca de parca nici nu ar fi fost aici ...
Tu ce-ai facut astazi pentru tine?Pentru sufletul si pentru viata ta?Tu stii ce vrei cu adevarat de la viata si ce te face fericit?
Punem atat de mult pret pe lucrurile materiale si suntem mereu intr-o fuga sufocanta dupa ele ,dar oare ce-ti ramane atunci cand te apropii de sfarsit?
Cerem atat de multe de la cei din jur, fara a oferi in schimb ceva.Trecem nepasatori pe langa oameni ce ne-ar putea lumina zilele,pe langa zambete sincere oferite de catre simpli trecatori .Uitam de cele mai multe ori sa fim ,dar si sa-i facem pe ceilalti fericiti.
Timpul trece,invata ce inseamna fericirea,nu-ti fie teama de ea,de sentimente sau de viata!