Ganduri

Oamenii care iti dau viata peste cap nu bat la usa atunci cand intra in viata ta,intra asa,hotarati,siguri pe ei si fara nici un semn de intrebare legat de ce va urma.Paradoxal,ajungem sa indragim persoane de care am fugit intreaga noastra viata.Sute de oameni iti apar in cale pe strada,in cafenele,cand ninge,cand esti fericita sau trista,dar vrei sau nu doar unele raman in sufletul si mintea ta.Problema cea mai mare cu noi oamenii este ca de multe ori mintea si sufletul isi doresc lucruri diferite,se despart undeva pe drum si-atunci apar complicatiile.
Nici acum nu-mi explic starile prin care trecem noi oamenii,ce are persoana aceea atat de special incat ti-a atras atentia dintr-o mare de oameni si nu ti-ai mai putut lua ochii de la ea?De ce restul oamenilor au devenit simple obiecte,iar cuvintele si gesturile nu te mai asculta?
E cat se poate de simplu defapt...Genul acesta de persoane sunt exceptiile.Una dintre cele mai periculoase arme este simtirea.Raman la parerea mea...atunci cand te indragostesti nu mai ai nici o legatura cu ratiunea.E un amestec de fericire si naivitate.Astazi nu o sa stau sa ma plang de lucrurile care nu-mi merg asa cum trebuie si pentru care pierd timp pretios din viata mea.In general,ajungem sa judecam sentimentul acesta de "iubire",tocmai pentru ca oamenii nu iubesc si nu simt la fel.Nu tocmai diversitatea asta dintre oameni e lucrul ce ar trebui sa ne placa?Nu tocmai asta,faptul ca EL sau EA este altfel,ar trebui sa ne atraga?
Oamenii simt diferit si tocmai asta ii face sa aiba un loc special in viata noastra.Suisurile si coborasurile sunt ceea ce ne apropie pe noi,oamenii.Asa ca...spun si eu ....ti-e draga o persoana?Nu o judeca! Las-o asa cum e ,sa-ti fie draga in totalitate,cu bune si cu rele ! Rareori ajungem sa ne cunoastem si sa ne intelegem pe noi insine,de ce ne asteptam sa o facem atunci cand vine vorba de cei de langa noi? Dorinta de a ii ingradi si schimba pe ceilalti e cea care face relatiile interumane sa se consume.Nu vreau sa se schimbe,ar deveni altcineva,vreau sa ramana asa ,fascinant...complicat...cel ce ma pune pe ganduri....

Femeile sunt proaste

Concluzia mea seaca si fara nici o ezitare este ca oamenii prosti sunt mult mai fericiti.
Pentru voi barbatii care nu va doriti o viata corecta langa aceeasi femeie am un singur sfat:femeile proaste sunt mai usor de imblanzit.Pentru voi,o viata langa o femeie inteligenta ar fi un iad.Ah,caci EA poseda atatea cunostinte de vocabular incat isi poate exprima direct toate nemultumirile.EA stie ca fericirea e intr-o perfecta imbratisare cu dezamagirea,EA stie ca atunci cand apleci capul putin,minti,pe EA o sa o distrugi,caci intreaga ei viata a visat la ceva mai mult.
Femeia e diversa,diverse sunt deci si metodele sale de a iubi.Mai devreme sau mai tarziu toate trecem prin momente in care suntem proaste.

Femeile au prostul obicei de a fi prea femei si darul de a iubi nenorociti. Femeile simt si atunci isi ascund in genti logica si pornesc la drum neghidate.Femeile  isi asculta doar sufletul,dar nu mai vad noroiul prin care se taraie atunci cand se milogesc in fata unuia.Femeile sunt uneori proaste,si da...alea proaste isi merita soarta de nefericite! Cine mama noastra de femei ne pune sa ne indragostim de cine nu trebuie si sa ne agatam fiecare clipa de fericire in bratele lui?De cele mai multe ori ne facem rau singure cu mana noastra si-apoi ne plangem zile intregi ca suntem triste!

Conteaza doar cum ne slefuim caracterul.O femeie inteligenta este proasta pana in momentul in care isi da seama ca mai jos de atat nu poate sa cada.Se ridica si devine din ce in ce mai puternica,independenta si frumoasa.Problema e ca devenim din nou proaste atunci cand ne indragostim din nou,atunci cand povestea din mintea noastra nu prinde aripi si in realitate,suntem proaste atunci cand ne indragostim si vrem sa daruim totul.Proastia asta izvoraste din prea multa bunatate si vulnerabilitate.Suntem proaste pentru ca inca mai credem in oameni.

Si-mi pare rau daca am fost prea dura,daca te deranjeaza cuvantul "proasta",inlocuieste-l cu "trista"

Despre viata si cum ne dezamagim pe noi insine

Mi-am vandut si de data asta gandurile si sperantele.M-am grabit...Unii oameni trec atat de repede pe langa noi si nici macar nu apucam sa ii cunoastem.Altii raman acolo si totusi ne lasa undeva orbiti de mirare,atunci cand isi dau masca jos.Solutia perfecta? Sa  nu ai asteptari niciodata ,de nici un fel,pentru ca astfel sa nu ajungi sa fi dezamagit.Cel mai sufocant lucru?Atunci cand ajungi sa fii dezamagit de tine insuti!
Dezamagirea se citeste pe chip,iar eu nu sunt o persoana care reuseste sa isi ascunda sentimentele.Astazi,o persoana draga mie si care ma cunoaste de atata timp mi-a spus ceva ce m-a facut sa tremur din fiecare incheietura.
Te vad atata de abatuta si nu esti tu.  Imi placea cum iti zambeai singura in oglinda si cum erai fericita toata ziua. Nu aveai parca o grija. Acum zici ca toate grijile ti s-au adunat pe chip! Imi este trist sa te vad asa si as fi in stare de orice sa te vad ca inainte.
Mi-e dor sa te vad dansand singura prin casa.. uitandu-te in oglinda fara sa conteze cine te vedea.. Aveai calitati si profitai de ele… iubeai si aveai o sete nebuna de cunoastere.
Iubesc oamenii care simt odata cu mine!Oamenii care imi citesc sentimentele si ma ajuta sa le infrunt!
 Toate te misca intr-un fel sau altul, te zguduie, te cutremura,te ard, te macina, te fac sa simti ca traiesti, sa simti ca esti viu. Dar dezamagirea? Cu ea e o altă poveste… Pe cat de mult te misca celelalte, pe atat te amorteste ea. Nu-ti rostogoleste lacrimi mari pe obraz, nu-ti strange inima in gheara durerii, nu-ti impunge pielea cu mii de ace, nu-ti face capul sa zvacneasca, nu-ti inmoaie picioarele. Cel mult iti picura pe limba un gust usor amarui, in timp ce te tintuieste in loc, iti fura graiul si-l transforma intr-un lung oftat, scos fara voie din strafundurile plamanilor si fiintei tale. Si tot timpul asta, tu te afli intr-o stare de amorteala generala, in care nu simti nimic, de parca ai fi oprit sentimentele apasand pe un buton rosu. Dezamagirea e fada, incolora si inodora si tu devii la fel cand esti cuprins de ea.Cel mai greu este cand esti dezamagit de tine insuti !

"Vorbim maine" si gesturi marunte

Astazi am ales sa vorbesc despre niste cuvinte ce aparent sunt banale,dar care totusi ascund atatea sentimente."Vorbim maine." Nu stiu despre voi,dar mie aceste simple doua cuvinte imi aduc atata liniste in suflet si imi transmit atat de multe.Desi siguranta este un ideal.Ea nu exista,este defapt sentimentul de liniste,increderea pe care cineva ti-o da ,adapostul de pericol.Nimeni nu va putea trai vreodata siguranta deplina si totusi traim...
Consumam atata energie incercand sa evitam pericolele si situatiile neplacute incat ne pierdem cate putin din frumusetea vietii.Si totusi...exista persoane care reusesc sa ne ofere acest sentiment de liniste,atat de placut si atat de necesar pentru fericirea noastra.Suntem oameni si simtim orice nimic,orice fir de praf de stele ce ne face sa stralucim in fata celor dragi noua."Vorbim maine " ma face sa fiu sigura ca cei dragi o sa fie si maine acolo,neclintiti de langa mine,gata sa imi faca zilele mai frumoase si sa ma ajute sa trec mai usor peste toate.Am fost judecata de atatea ori ca dramatizez situatiile si ca uneori,parca aleg sa fiu trista,dar astazi realizez ca noi,oamenii ce simt intens,simtim si fericirea de zece ori mai puternic decat ceilalti.Pe mine orice gest marunt ma face sa zambesc.Mereu voi observa si voi aduna aceste fapte simple,ce vin din adancul sufletului.
Ma intreb cati dintre barbatii de azi mai stiu sa faca gesturi simple care spun “insemni ceva pentru mine”? Cati dintre noi stiu sa mai daruiasca un zambet celui drag? Un zambet adevarat, din tot sufletul, nu o grimasa fortata. E vorba defapt de ambele sexe. Cu totii am uitat sa daruim. Stim numai sa pretindem, nu sa si oferim macar o mica parte din ceea ce asteptam de la cel de langa.
Si celui mai dur barbat i se inmoaie sufletul cand gaseste in buzunarul hainei un biletel scris de mana strecurat de iubita si care spune simplu “ma gandesc la tine”. Si celei mai puternice femei i se ivesc lacrimi de duiosie atunci cand iubitul ii trimite flori. Cui nu i-ar placea ca-n mijlocul unei zile oarecare, de la celalalt capat al firului, o voce draga sa-i spuna “vroiam doar sa-ti aud glasul”? Sunt lucruri simple, “maruntisuri” care ne fac sa simtim ca inca mai suntem umani.Hai sa invatam sa daruim maruntisuri din nou!

Spune ce simti !

Bucuriile si suferintele barbatilor si ale femeilor nu pot sa fie comparate.Femeile sunt considerate cele mai fragile si firave fiinte atunci cand vine vorba de sentimente.Si surpriza: in acelasi timp sunt si mult mai puternice.Femeile sunt cele mai interesante fiinte de pe aceasta lume.Atunci cand sunt singure observa cu tristete in suflet din ce in ce mai multe cupluri fericite,iar atunci cand sunt intr-o relatie si ceva nu le multumeste vad doar persoane fericite in singuratatea lor.
De cele mai multe ori femeile isi pierd capul in jocul acesta de a dragostea si ajung singure,triste si cu sufletul in sute de cioburi ascutite.E nevoie doar de persoana potrivita pentru a le asambla la loc.
Ce facem noi femeile atunci cand intalnim barbatul care este capabil  sa ne readuca la viata?Fugim!Fugim sau asteptam ca el sa treaca primul la fapte.....
Hai sa spunem intotdeauna ce simtim si ce gandim!Minciuna si tacerea sunt cele ce distrug relatiile interumane.Sa spunem ce simtim pare un lucru banal,dar cei mai multi dintre noi ne ferim de el in fiecare secunda.Iubirea asta e un fel de joc de-a soarecele si pisica. "Ii trimit mesaj dupa cateva minute,nu imediat dupa ce el l-a trimis,ca sa nu par interesata !" Cu siguranta fiecare femeie a reactionat asa macar o data in viata. De ce sa nu ma bucur de fiecare moment fix asa cum vine el si sa fac tot ceea ce simt exact in momentul in care simt? Oamenii se feresc sa spuna lucruri, se feresc sa spuna lucruri frumoase insa nu se feresc sa isi consume energia pe lucruri care chiar nu conteaza. E omenesc sa te indragostesti,e omenesc sa simti,sa gandesti,chiar daca uneori mai si gresesti.
Iar pentru voi barbatii.Spune-i ca e frumoasa,ca te-ai indragostit de ea,ca te gandesti in fiecare clipa la ce face,ca iti place sa o vezi dimineata mofturoasa si fara machiaj,strange-o de mana cand mergeti pe strada,sarut-o cand nici nu se asteapta! Nu inseamna ca nu esti barbat daca ai sentimente.
Pe voi nu va sperie faptul ca timpul trece?Pe mine ma sperie a naibii de tare.Nu viteza care il face sa zboare,ci gandul ca poate nu o sa am destul timp sa le fiu celor dragi aproape. Asa ca hai sa spunem ce simtim,exact atunci cand simtim!

Invata ce persoane sa tii langa tine....

Imi era teama de singuratate si uneori inca mai imi este.Doua parti diferite nu pot forma un intreg; chiar daca polii opusi se atrag, au ceva in comun, si acest ''comun'' a disparut odata cu toate sentimentele...cand am fost intrebata ce simt, si nu am stiut sa raspund, am realizat ca siguranta cu care spuneam candva ''iubire'' nu mai exista, si ca daca siguranta a disparut, nu mai are rost sa o caut degeaba, in disperare.
Culmea este ca stiu exact ce imi doresc,si nu mai are nici o legatura cu unele persoane din viata mea.
 M-am detasat de multe persoane in ultimul timp, oameni de la care pur si simplu nu ma alegeam cu nimic, poate cu dureri de cap sau ganduri care ma tulburau. Acum multi imi sunt oarecum indiferenti, ceea ce este bine, pentru ca nu mai doare... Nimic nu mai doare acum, de fapt, totul provoaca placere, satisfactie si fericire.Important este sa stii ce persoane trebuie sa pastrezi langa tine!
V-ati gandit vreodata cata greutate punem in vorbele pe care le aruncam spre cei din jur? Pentru ca asta facem adesea, le aruncam. Fara sa cantarim, fara sa evaluam daca nu cumva o sa ii spargem capul aluia cand o sa-l loveasca un cuvant sau altul. Cumva, in mod ciudat si uneori de neinteles, la fel de greu cantaresc cuvintele pe care nu le spunem. Nu le mai spunem celor din jur ca ii iubim sau ca ii apreciem sau ca sunt importanti pentru noi. Daca si-o iau in cap? Daca o sa aiba asteptari gresite ulterior? In schimb, spunem mai usor lucruri negative, parca ne vine mai la indemana sa ranim cu ceea ce spunem decat sa mangaiem. Asa ca astazi zambesc si spun…
Voi ramane langa persoanele care imi aduc zambetul pe buze,voi ramane acolo si cand e soare,dar si cand ploua.In fiecare zi.In fiecare clipa.Exact langa.Umar la umar.Pentru ca e tot ce imi doresc acum .

Promisiuni

Cine cade primul victima in relatia dintre un barbat si o femeie? Barbatii cauta aventuri,in timp ce femeile cauta mari iubiri.Ele se pierd in jocul acesta nebuneste,in timp ce ei capata doar putina adrenalina in plus.
Femeile lasa garda jos,se elibereaza treptat de indoieli si uita de ele...Barbatii raman constanti si uneori chiar bat in retragere.Cert este ca ambele tabere promit..promit multe....
Eu,ca femeie nu o sa ma rezum niciodata la fragmente,o sa ofer tot,tot cat am,fara ca macar sa fie nevoie sa mi se ceara.Nu-mi pasa daca voi oferi persoanei gresite,caci tot ce ne e dat sa traim are menirea de a ne da o lectie clara.
O sa am rabdare,o sa inteleg,o sa raspund la orice intrebare ca un copil insetat de atentie.Nu sunt nici pe departe fata croita din matase si satin, din lapte si miere,sunt cea care a gresit,a invatat si poate uneori inca mai greseste. Dar eu,eu sunt dispusa sa indragesc si defecte,eu nu o sa judec si nu o sa condamn.
Cand o sa iubesc,eu nu o sa iubesc putin,ci cu intreaga mea fiinta,lucru pe care il voi lasa sa se observe clar din cele mai marunte gesturi si cuvinte.
Eu nu o sa amagesc,caci sunt satula de amagiri.Eu o sa am incredere,eu o sa sper....
Cum as putea eu sa rezum toate promisiunile ce-mi trec prin minte in cateva cuvinte,cand cele mai frumoase sentimente nu au nici un fel de limite?
Mie o sa imi fie dor,eu o sa te enervez,o sa-ti spun povesti cand o sa fii prea obosit sa le asculti,eu o sa fiu rupta de realitate,o sa prind aripi si nu o sa ma mai doara nimic...
Eu nu o sa mint,eu o sa fiu geloasa,nervoasa,rea si rasfatata,eu o sa-mi fac iluzii si-o sa te cert ,eu o sa fiu EU.....

Insemnari

Pentru ca defapt nu stim exact ce trairi ne incearca,pentru ca defapt nu vrem sa recunoastem,pentru ca unele sentimente nu isi gasesc definitie,ar trebui sa spunem exact ce gandim si ce simtim.Iubim,iubim fara incetare.
Sunt curioasa si nu ma pot abtine,vreau sa traiesc,imi place sa ma joc asa,imi plac tachinarile si gesturile mici,dar care-mi fac ziua mai frumoasa.In ultimul timp un zambet sincer mi s-a intiparit in coltul gurii,in ultimul timp vreau sa daruiesc,sa indraznesc,sa imi expun pana si vulnerabilitatile.Imi place sa-mi las sufletul sa se deschida usor usor,sa dau sansa cuiva sa se cuibareasca acolo,imi place sa am un singur gand,sa am incredere,sa rad,sa plang.
Imi place sa lupt,chiar daca uneori ma simt deja castigatoare,sa nu ma ascund in intuneric,ci sa imi scot inima la lumina.Iubesc sa ma implic cu toata fiinta mea,sa ma agit,sa imi pun intrebari.Iubesc privirile,atingerile in fuga.Iubesc cand vorbele sunt sustinute de fapte,iubesc sa vad cum ma transform in cineva mai bun,sa ascult,sa fiu ascultata,sa trec cu vederea unele lucruri,sa ma simt in siguranta,sa ma simt in competitie,dar totusi in completare...
Ah,si de le-as spune pe toate...ar parea poate prea nebunesti!Iubesc promisiunile,chiar daca uneori nu cred in ele.Ador sa am pe cineva drag,bolnav de drag,fara leac! 

Singura

Astazi am ajuns la cea mai frumoasa concluzie din ultima perioada.Pot sa fiu fericita si singura!Da,n-am nevoie de nimeni de la care sa cersesc zambete,sentimente sau afectiune.Pot sa ma plimb singura, sa mananc singura,sa beau o cafea singura,sa rad singura,sa cant singura,sa dansez singura,sa dorm singura! 
N-am nevoie sa ma arunc in bratele nimanui pentru ca mai apoi sa fiu strivita.N-am nevoie de grija nimanui caci si ea va fi trecatoare....
Avantajul de a trai in lumea mea singura?Sunt o multime!Eu ma cunosc cel mai bine,eu nu-mi doresc raul,eu nu ma mint pentru a obtine lucruri,eu nu ma dezamagesc,nu ma fac sa plang,nu imi cer nimic,dar imi dau totul. 
Cand nu are cine sa-ti faca zilele mai frumoase,e simplu.. Fa-ti-le tu! In cine altcineva sa ai incredere daca nu in propria fiinta?

Vreau ....

Urasc frigul.Ma face sa ma simt trista,ma izbeste parca de realitate si ma lasa acolo,fara vreo raza de soare sa ma ridice.In loc sa ma inghete,sa ma sece de sentimente,asa cum ar fi firesc,imi rascoleste toata fiinta si-aduce la suprafata emotii pe care nici nu stiam ca le mai am ....
Singuratate.E singurul cuvant ce poate sa descrie ce simt acum.Pustiu si gol,nimic si nimeni care sa imi aduca zambetul pe buze,nimeni care sa-mi poarte de grija,nimeni care sa imi ia toate grijile printr-o simpla mangaiere.
Atat de bogata in sentimente,pe care n-am cui sa le ofer si le las sa se usuce cu trecerea timpului...
Devin neputincioasa si intrebarile imi devin lipsite de insemnatate.Vreau si eu pe cineva.Vreau si eu sa ma simt iubita,sa simt ca locul meu e acolo,sa nu-mi pese de nimeni si nimic cand ii simt bratele in jurul meu ...
Sa fie astea lucruri ce te fac fericita? Am si uitat in ce consta fericirea, de cand nu am simtit-o ! ...
Vreau un inceput,pentru ca un inceput ma face sa fiu mai buna,mai calda,mai dornica sa fac totul in asa fel incat de data asta sa fie bine.Imi plac momentele in care inima o ia razna,momentele in care tremuri si nu stii de ce,mesajele de buna dimineata,imbratisarile lungi pe strada,prima data cand te tine de mana si parca n-ai mai vrea sa te dezlipesti.Imi plac inceputurile pentru ca ma fac sa nu mai stiu de mine.Vreau un inceput pentru ca vreau sa fiu din nou visatoare.Vreau sa zambesc,sa traiesc,sa iubesc.Vreau sa-mi pierd capul,sa ma hranesc numai cu acel parfum,sa rad fara motiv,sa cant,sa ma indragostesc...
Tu... tu iti doresti acelasi lucru ?

Apasare.Dezamagire.Incredere pierduta

Apasare.Ceata deasa,invizibila ce iti rastoarna fiinta.Esti derutata.Undeva la granita dintre dezamagire si nepasare.Mintea iti dicteaza sa fie nepasare,caci n-are rost...sufletul e cel ce iti sopteste constant ca defapt e dezamagire,a naibii de mare,de grea si de sufocanta.Mii de cuvinte se invart in ganduri,revin,dispar,stiai ca asa o sa fie ..
Acum nu crezi in nimic.Gandesti prea mult.Pui intrebari prea multe.Astepti raspunsuri prea sincere.Vrei prea mult,pentru ca esti gata sa oferi totul ...
Poate problema e la tine.Tocmai dezamagirile astea ce te izbesc una dupa alta te fac sa te indoiesti de propria fiinta.Tu sa te schimbi? Nu ! Tu dai totul,tu esti totul,tu esti exact cum ar trebui sa fie o femeie!Lumea e cea care are nevoie de o schimbare.Astepti,speri,dar in zadar.
Te gandesti prea mult la ceilalti.Dar oare ei se gandesc vreo clipa,in treacat,la tine?Lasi lumea sa-ti fure fiecare simt,traire,sentiment si parca uneori iti place asta.In esenta,ce rol are omul in ceea ce numim viata?Sa puna suflet,sa ofere sentimente si sa ii faca pe ceilalti fericiti.Pacat ca nu toti gandesc ca tine.Esti privita ca o fraiera,o fraiera pentru ca pui suflet in tot ce faci,o fraiera pentru ca te atasezi de persoane prea repede,o fraiera pentru ca ai incredere in persoane fara ca macar sa le cunosti,o fraiera pentru ca ai crezut din nou ca ar putea sa fie bine,o fraiera pentru ca atunci cand te cuprinde din nou sentimentul acela,renunti la tot.
De ce iti place tie sa-ti pui inima in palmele altora si sa pierzi controlul asupra ei ?De ce iti place sa iti raportezi fericirea la cei de langa tine?Le dai senzatia ca ei sunt cei alesi pentru ca fara indoiala e cea mai frumoasa senzatie.Dar tie ti-a oferit cineva vreodata acest privilegiu?
Traiesti intr-o lume in care oamenii au uitat sa-si foloseasca sufletul.Tu esti perfecta!Ei sunt defecti!De-ar trai si ei sinceritatea,prietenia si iubirea cu aceeasi intensitate cu care traiesc ura,invidia,rautatea si infidelitatea probabil totul s-ar schimba in bine ....

Cum functioneaza femeile

Despre ce vor femeile si cum functioneaza acestea s-a vorbit intotdeauna.Ce-i drept uneori nici noi nu stim ... Cert este ca fara indoiala,combustibilul femeii este dragostea. Ne iubiti pentru ca suntem tot ceea ce voi nu sunteti,pentru ca mirosim a vanilie si ciocolata ,pentru ca zambim indiferent de situatie,pentru ca ne pierdem in fata voastra,pentru ca le zambim tuturor copiilor pe strada,pentru ca suntem indraznete si inventive pentru a va demonstra ca va iubim,pentru ca suntem blonde,brunete,roscate,geloase,posesive,nervoase,pentru ca vrem sa fim iubite exact cum iubim,pentru ca mergem pe strada drept,cu capul sus,pentru ca plangem pentru cele mai mici prostii,pentru ca vrem sa fim sarutate atunci cand ne asteptam mai putin,pentru ca vrem dovezi de iubire chiar in prezenta altor femei,pentru ca avem ochi doar pentru voi,pentru ca facem toate lucrurile marunte in casa fara a cere recunostinta,pentru ca niciodata nu ajungi cu noi la un acord,pentru ca luam viata in serios,pentru ca pe cat de ciudate pe atat de frumoase suntem.
O femeie trebuie sa se stie apreciata si admirata, sa aiba la bratul sau un barbat care o considera pe ea cea mai frumoasa dintre toate.Femeia functioneaza perfect ,cand o iubesti perfect.

Barbatii nu se multumesc ....

 Barbatii nu se multumesc cu o singura femeie.Trist,dar adevarat.:))
Esti frumoasa,desteapta,cu o cariera de succes,o doamna in adevaratul sens al cuvantului,o doamna admirata la randul sau de multi alti barbati,dar care apleaca capul pentru ca nu cumva din neatentie vreun altul sa se indragosteasca de ea.Si totusi ...te trezesti intr-o zi ca cel pe care il iubesti,cel caruia ii oferi totul si pentru care lupti zi de zi ,cel care nu ar avea de ce sa te minta,te inseala sau poate doar ii zambeste sfidator unei domnisoare frumoase de pe strada.Barbatii sunt a naibii de dezorientati.Se indragostesc zilnic.Da! Se indragostesc de chipul acela frumos pe care il intalnesc in drum spre servici,de trupul acela ce arata asa de bine sub luminile din club,de zambetul chelneritei si cad atat de usor in visare.
Nu numai ca de cele mai multe ori nu inteleg o femeie,dar si atunci cand vor sa ajunga la ea au un mod eronat de a o face.Cel mai grav este atunci cand o femeie face dintr-un barbat sensul vietii ei ,respira prin el,traiesc pentru el,se aranjeaza pentru el,pentru ca mai apoi sa ramana singure si goale...
Da! Barbatii au nevoie de ideea macar iluzorie ca ei detin controlul asupra ta,dar si acest lucru are o limita.Fragilitatea asta a noastra ca femei e tocmai lucrul ce le gadila orgoliul.
Barbatii ar trebui sa se arunce si ei in emotie,sa traiasca si ei iubirea totala si sa aprecieze ce au pentru ca atatia altii si-ar dori sa fie-n locul lor.Va plangeti ca toate sunt la fel ...dar atunci cand o intalniti pe cea care e altfel ,ii dati cu piciorul fara sa realizati macar.

Totul sau nimic

Am fost  si eu naiva candva demult, dar oamenii nu iti dau voie sa ramai asa. Oamenii te inseala, iti zdrobesc visele cu ciocanul, iti chinuie linistea, iti omoara sufletul si dupa te pun la zid. Nu, nu e cum iti imaginezi, daca te-ar omori ar fi mult prea usor.Pur si simplu te proptesc acolo si te privesc cum iti arde soarele carnea pe tine si  iti ingheata sufletul.
Din pacate insa , astazi dupa atata timp inca mai iese uneori la suprafata partea aia naiva si sufletista din mine.O sa ma gandesc doar la mine,imi repet intruna.Sunt rea? Asta poate pentru ca atunci cand m-am gandit la altii ei nu aveau timp sa se gandeasca la mine.
Nu e in natura mea sa ofer jumatati  si nu accept mai putin de tot si ceva in plus. Si vreau mult pentru ca stiu sa dau mult, pentru ca nu stiu sa fiu altfel, pentru ca nu merit nimic mai putin decat tot! ! !
Asa ca daca vreodata,din graba,din neatentie vi s-a parut ca sunt genul de femeie ce se multumeste cu putin,v-ati inselat a dracului de tare! Fiecare dezamagire ma face mai puternica si mai rece si asa ar trebui sa va faca pe fiecare dintre voi ! :)

Despre femeia adevarata

Nu stiu voi,dar eu iubesc apropierea asta dintre suflete,apropiere ce nu poate fi si nici nu trebuie explicata,felul in care oamenii se aprind unul dupa altul,fara a realiza macar.
O femeie va pune suflet intotdeauna in orice face.Nu vorbesc despre orice femeie,ci despre ea,femeia langa care tu ca barbat te-ai vedea petrecandu-ti zilele,nu numai noptile. Femeia adevarata,cea care este destul de matura pentru a isi accepta si transforma defectele,a carei frumusete izvoraste din incredere,mister si educatie.Femeia ce te farmeca prin eleganta gesturilor,cea care pe cat de serioasa este,nu uita sa fie copil atunci cand e nevoie.
Femeia ce se transforma total in preajma barbatului pe care il admira sau de care este indragostita.Cuvintele nu o mai asculta si capata un cu totul alt sens decat cel dorit de ea,privirea care te atinteste in ciuda tuturor eforturilor ei de a o ascunde,atingeri accidentale,palmele umede,intreg trupul ce ii tremura si mai mult ca sigur imaginatia ce ii fuge,vazandu-si deja viata langa tine.
Ea e femeia care nu se mai gandeste la cat de agitata pare in prezenta ta sau la cum ii sta astazi parul.Ea stie ca tocmai stangaciile acestea fac inceputurile sa fie atat de magice.Ea stie ca a simti e omeneste,nu se ascunde si nu ii e frica sa iti arate ce e inauntrul ei.
E femeia care stie ca a fi tu insuti ,asa,cu toate slabiciunile si stangaciile este cu siguranta cel mai atragator lucru.

Oameni cu suflet sau fara

Dupa parerea mea tot ce tine de suflet nu poate sa fie masurat nici in timp,nici in distanta,nici in suprafata si nici intr-o orice alta unitate de masura.Intensitatea e singura unitate de masura a sentimentelor noastre,a trairilor.Sufletul exista sau nu.Pe cat de crud poate suna,pe-atat de simplu este.Sunt oameni care isi pun sufletul pe tava si oameni ce si-l ascund.Din teama sau poate din egoism.
Ne-ascundem sufletul pentru ca de fiecare data il scoatem la suprafata ajungem sa realizam din nou cat de slabi si vulnerabili suntem.Putina incredere in oameni ne-ar lumina din nou inauntrul,ne-ar ineca teama si ne-ar invata sa fim din nou fericiti.Problema cu increderea aceasta oarba in oameni este ca ea se castiga in timp,timp care pe noi,oamenii cu suflet ne inspaimanta.
Uneori este mai simplu sa respiri fiecare moment. Sa opresti secunda si sa privesti cu atentie la tot ceea ce este in jurul tau. Sunt clipe care isi pierd unicitatea. Sunt clipe unice. Si atunci de ce sa nu le oferim importanta cuvenita?
Oamenii vin si pleaca,dar cei ce isi au locul in viata ta vor ramane mereu langa tine.

Femei femei...

O femeie care stie ce isi doreste de la viata va ramane mereu greu de multumit.O femeie in care nu gasesti gram de superficialitate,va reusi greu sa fie fericita.Noi femeile putem  sa complicam si cea mai simpla situatie, pentru ca suntem femei si avem harul asta! Ne dorim sa primim exact ceea ce oferim si de cele mai multe ori noi chiar oferim totul...
Amestec ciudat de emotii si dorinte, amestec exploziv de pasiune si incapatanare,  mix haotic de trairi,slabiciune,dar totodata si putere,posesive si geloase,pe cat de dulci,atat de rele..
Ne intrebam frecvent cu ce-am gresit si nu prea intelegem reactiile celui de langa noi.Oricat de fideli si de seriosi ar fi ei, barbatii vor cauta întotdeauna senzatia de libertate, chiar si aparenta, si bineinteles noi confirmari, care sa le gadile orgoliul.
Daca tie ca femeie ti se pare uneori ca esti imposibila si ca oricat te-ai stradui nu te poti intelege,nu judeca un barbat si nu-i cere lui sa faca acest lucru mai bine.
 In majoritatea cazurilor, o bariera in calea atingerilor rezultatelor dorite as spune ca este faptul ca noi gandim prea mult.Suntem capabile sa facem adevarate scenarii,sa ne imaginam atatea lucruri,sa ne hranim cu iluzii.Tocmai gandirea asta in exces e cea ce ne aduce dezamagiri.

Ne este frica sa simtim

Ne temem sa ne indragostim atunci cand ne maturizam , pentru ca bineinteles nimeni din jur nu ne indeamna sa ne lasam raniti din nou,in speranta ca poate de data aceasta vom invata ceva.Un om este nebun cand face acelasi lucru iar si iar ,asteptand rezultate diferite.Ne scuzam spunandu-ne ca nu avem energia necesara pentru o asemenea nebunie,ca nu avem destul timp,destula incredere.Nimeni nu are timp si curaj destul pentru un nou inceput,dar tocmai atunci cand nu ne asteptam se intampla lucrurile cele mai frumoase.
Noua oamenilor ne este teama in primul rand de noi insine,de sentimentele noastre,de faptele noastre pe care nu intotdeauna suntem dispusi sa ni le asumam.Cum m-as putea eu descurca cu dragostea cand mie imi este atat de frica sa simt 
? La asta ne gandim cu totii...Dar tocmai atunci cand uitam sa mai gandim,adunam cele mai frumoase amintiri.
Noi femeile,ingramadire ,de haos,de contradictii,chiar si atunci cand e prea frumos, prea neasteptat,cand prea e tot ce-am cautat ,avem tendinta sa fugim.Avem o perspectiva pesimista asupra viitorului tocmai din cauza ocaziilor pe care le-am ratat sau a suferintelor pe care le-am adunat pana acum.De ce sa ne ascundem la nesfarsit sentimentele? Hai sa le lasam , sa le acceptam,sa lasam lucrurile sa se indrepte singure pe drumul cel bun ...

..

Traim intreaga viata cu falsa parere ca mereu va exista un mai tarziu ... Dar daca nu e tocmai asa? Azi esti,maine nu esti ...Lucrurile sunt intr-o continua miscare,schimbare ,iar oamenii vin si pleaca de parca nici nu ar fi fost aici ...
Tu ce-ai facut astazi pentru tine?Pentru sufletul si pentru viata ta?Tu stii ce vrei cu adevarat de la viata si ce te face fericit?
Punem atat de mult pret pe lucrurile materiale si suntem mereu intr-o fuga sufocanta dupa ele ,dar oare ce-ti ramane atunci cand te apropii de sfarsit?
Cerem atat de multe de la cei din jur, fara a oferi in schimb ceva.Trecem nepasatori pe langa oameni ce ne-ar putea lumina zilele,pe langa zambete sincere oferite de catre simpli trecatori .Uitam de cele mai multe ori sa fim ,dar si sa-i facem pe ceilalti fericiti.
Timpul trece,invata ce inseamna fericirea,nu-ti fie teama de ea,de sentimente sau de viata!

Am obosit....

Orice om oboseste...oboseste sa fie tratat cu indiferenta atunci cand da totul.Oboseste sa mai spere,sa mai astepte sau sa mai vrea.Oboseste sa fie pe ultimul loc,sa lupte ,sa se framante.
Sunt lucruri menite sa se termine.Totul sta in puterea noastra de a pune punct atunci cand obosim.
Constient ca nimic nu va mai fi la fel , o parte din tine incearca sa te traga inapoi.Dar nu mai poti ....Se vor gasi cu sigurata oameni care sa te inalte , nu sa te doboare sau sa te ignore. 
Tot ce trebuie sa intelegi este ca unele povesti nu sunt facute pentru a avea un final fericit.Eu nu renunt asa usori , si toti o stiti prea bine...dar astazi ,astazi simt ca am dat tot . Macar am incercat ,si nu o data.Astazi tot ce simt e ca eu sunt in plus ...m-am saturat sa ma lovesc de indiferenta...tot ce simt este ca trebuie sa pun PUNCT.

Ea..

Si a trecut timpul  si ea s-a intors la vechile obiceiuri, si de-asta ii era atat de frica.. Si ar fi vrut, chiar ar fi vrut sa vina, sa scrie,sa deschida aici tot amestecul acela bizar din ea.Cu furie, si fericire si entuziasm si spaima, cu regret si cu ... tot. A iertat, pentru ca s-a trezit in fiecare dimineata cu acelasi gand si aceeasi dorinta. A crezut ca a clarificat tot, sa poata pune punct, sa mearga linistita mai departe, si sa nu se mai impiedice de atatea intrebari si dubii si regrete. Dar el s-a intors intr-un fel straniu,s-a intors mai mult sau mai putin spus si a vrut sa il indeparteze, a incercat sa il indeparteze, pentru ca stia ca nimic din toate astea nu ii vor face bine decat pe moment.

Acum? Iar nu are somn, si iar greseste, si iar il vrea.Problema dintre ei doi este ca ea nu il mai vrea in reprize,il vrea acum ,aici si pentru totdeauna.Il roaga sa aleaga ...Nici macar nu ii impune sa o aleaga pe ea ,doar sa aleaga ,sa aleaga un final al povestii,sa aleaga un drum. Se intreaba uneori ...Daca se va trezi intr-o dimineata si va spune clar si raspicat :"Eu am plecat.m-am saturat sa mai astept." ! " La cat e de sucita..n-ar trebui ca sa il mire ...

E simplu.Il vrea aici. Nu vrea sa auda de el doar la sfarsitul zilei sau mai rau ,la sfarsitul unei saptamani grele.Il vrea al ei . Aici! Acum ! Vrea multe si-i pare ca totul se complica pe zi ce trece.El stie ce vrea ea.Caci tot el a adus-o din nou in aceasta poveste.Uneori il pastreaza cu toate partile lui rele,caci are nevoie de cele bune . Uneori e de acord sa ii plateasca o luna de lacrimi pentru o seara de fericire.Dar ce naiba ? Il iubeste,dar se iubeste si pe ea.Cat sa se mai distruga ?
Si-oricum ... habar nu are ce vrea sa-i spuna mai exact acum ,caci e in ceata ,asa e ea cand se loveste cu capul a mia oara ,asa e ea cand e nervoasa,asa e ea cand plange..Asa e ea proasta ...Are momente cand orice urma de ratiune ii paralizeaza,momente cand tot ce face,face cu inima.Si nu i-ar parea rau ...daca el nu ar face-o sa-i para...
Un singur lucru stie ...
El a incurcat-o ,el sa o descurce! El a omorat-o,el sa ii dea viata ! El i-a luat mintile,tot el sa faca bine sa i le bage in cap inapoi ! 

Cea mai trista zi

Moartea ii sperie doar pe cei ce nu au curajul de a trai.Singura valoare autentica a vietii noastre pe pamant si tot ce rezista in fata mortii este iubirea din noi.Toata viata noastra umana se masoara in iubirea pe care o adunam de-a lungul timpului Nu plecam de aici cu nimic ...Patru scanduri ce incap numai bine in aceasta groapa ...Patru scanduri si tot ceea ce am daruit de-a lungul timpului.Nu e usor sa iubesti un om ,mai ales cand stii ca in orice clipa ar putea sa nu mai fie . Tocmai de aceea iubirea il are pe Dumnezeu,caci ea insasi e speranta.Un om credincios stie ca nimeni nu poate sa moara cu adevarat.Cei dragi noua se transforma deseori pe lumea cealalta in ingeri pazitori.Oricand ii putem auzi,doar sa-i chemam...
Pentru fiecare dintre noi vine ziua in care intunericul ne cuprinde,in care raceala ne patrunde ,ziua in care nu mai ajungem sa vedem toamna si tot ce ramane in urma e o familie plina de regrete si remuscari.Regrete ca ar fi putut sa-ti stea mai mult alaturi ,ca ar fi putut sa fie altfel ....
Gandurile nu se vor opri niciodata,ele nu vor fugi nicicand departe  asa cum tu ai fugit acum doi ani de zile.Departe,prea departe.Azi e cea mai trista zi pentru noi.
Dumnezeu sa te odihneasca!

Totul pentru nimic ...

Eu mi-am ales povestea ,desi se pare ca ea nu ma vrea pe mine.Exista persoane care nu pot sa iubeasca cu adevarat fara sa sufere.Persoane ce-si doresc o poveste care sa le consume,care sa le acapareze intreaga atentie,care sa le oblige sa-si depaseasca limitele.Fericirea este simpla doar pentru oamenii prosti.Ceilalti trebuie sa lupte si sa se zbata pentru ea.Si chiar si atunci cand o vor intalni se vor indoi..O sa am mereu intrebari de pus,raspunsuri de dat,temeri sau dileme.O sa imi gasesc o ocupatie stupida, care sa ma framante ...
Probabil daca totul s-ar fi petrecut asa cum imi doream m-as fi schimbat...Panica mi-ar fi anesteziat orice urma de ratiune si eu as fi pierdut de tot controlul...
Acum cand ma intorc cu gandul in trecut imi dau seama ca nu as schimba nimic.Refuzurile,indiferenta,iluziile , lectiile pe care le-am primit ...toate adunate ma fac sa fiu ceea ce sunt astazi...
   E simplu , clar si iremediabil.Oamenii ajung uneori sa se simta folositi .Folositi si aruncati.Scosi din vietile oamenilor pentru care ar fi dat totul.Si-atunci le ramane un singur mod de a se apara...sa fuga...cat mai departe.Din moment ce tu nu esti totul pentru cei ce inseamna totul pentru tine , e clar ca ar trebui sa nu mai fii nimic ! Asa ca ...de astazi nu mai e totul pentru nimic ... e  totul sau nimic !

Fiecare simte diferit

Eu una cred ca pana si durerea , tristetea ma face fericita.Ma face sa ma simt umana,sa ma simt vie , sa simt ce rol am eu in acesta viata.Unii spun ca sunt inconstienta,prea visatoare sau prea credula ,dar nu !Eu sunt doar fericita. 
Poate ca atunci cand sunt trista traiesc acest sentiment de o suta de ori mai intens decat altii ..si ce? La fel e si cu fericirea....o simt de zeci de ori mai intens decat altii,o simt si-atunci cand gesturile sunt mici,o simt si-atunci cand altii trec nepasatori pe langa ea ....
Ma uit cu disperare in jurul meu si vad cum oamenii isi consuma intreaga viata alergand dupa fericire,fara sa constientizeze ,ca ,de fapt,nu stiu prea exact unde sa o caute si cum sa o ofere.Pentru mine e simplu :ce dai,primesti.Poate nu acum,dar vei primi candva..
Conditionarea mentala ca vom putea fi fericiti langa un om ,numai daca acela este bun ,numai daca o sa isi mentina iubirea nealterata pentru noi si isi va mentine comportamentul perfect ,transforma aceasta lume intr-un haos de frici ,suparari,violente,dezamagiri si frustrari.Dorinta de a il prinde pe cel drag intr-un sentiment total de iubire si de a ii ingradi libertatea de a alege, pentru mine inseamna sclavie.
Iubesti un om ? Iubeste-l asa cum este ,lasa-l sa te chinuie,sa te certe,lasa-l sa plece pentru ca mai apoi sa se intoarca,lasa-l sa simta si sa faca exact ceea ce vrea. Fiecare om iubeste si simte in mod diferit,iar acest lucru nu trebuie sa fie judecat.

Astazi nu mai pot ....

Noi oamenii facem o greseala enorma in incercarea de a fi fericiti. Atribuim atingerea acestei stari unei singure persoane si astfel, inconstienti, devenim martorii propriei deziluzii. Suntem atat de atenti la fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare atitudine a partenerului, atat de preocupati de ce isi doreste, ce ii place, ce il deranjeaza si acest lucru il face se simta puterea pe care chiar o are asupra ta, si sa iti dea si tie ce vrea, cand vrea. Grav este ca tu, complet pierduta in jocul de-a iubirea, in care el are mereu punctajul dominant, te multumesti, sau chiar te simti inaltata de putina atentie obtinuta.

Niciodata nu mi-au placut lucrurile banale, mereu le-am 

evitat si am incercat sa nu mi le insusesc...si totusi, intr-un fel sau altul am ajuns sa traiesc previzibil, ceea ce e o forma blanda a banalului.

Nu inteleg unde am gresit, pentru ca nu am lasat vreodata timpul sa se scurga fara rost si niciodata inima nu mi-a batut doar din obisnuinta...pentru ca am iubit, am urat, am iertat, am plans si apoi am ras!!!

M-am trezit, sunt constienta, insa putina putere pe care o mai am, o folosesc doar pentru a pastra vie speranta. Poate e nedrept, dar acum cred ca lumea este nevrednica de vreun sacrificiu, lupta sau efort.

Cat de inutile devin vorbele, atunci cand incercarile sunt zadarnice...

Azi e una din zilele in care nu mai pot ....

Pana la capat...

Merg pe strada ,in liniste,ascult ce spun oamenii din jurul meu si dau la o parte,cuminte si elegant tot ce nu tine de mine.Incerc sa-mi port gandurile ascunse in mine,adanc ,dar de cele mai multe ori ies la suprafata si se transforma in adevarate povesti.Cele mai importante raman acolo,le simt adanc,incurcate,emotii neclare ce ma tulbura mereu.A judeca este cel mai usor lucru si cel mai obisnuit.Fiecare dintre noi face acest lucru,fie ca ne dam seama sau nu.Te-ai gandit vreodata ca poate cele mai frumoase zambete ascund cele mai triste secrete?Femeia aceea plina de viata,fara de care o seara obisnuita in oras nu ar mai fi la fel este cea care in adancul sufletului poate simti cea mai grava durere.Ne grabim sa punem etichete si sa dam sfaturi,iar unele actiuni ne par absurde fara a stii macar rostul lor.
Da, stiu, mi-ati spus toti, in toate felurile posibile ca trebuie sa o las balta! Am inteles de fiecare data,am ascultat timida fara sa spun nimic.Si-apoi a doua zi,am luat-o de la capat.Am dat deoparte fiecare cuvant,facand loc adevaratelor sentimente.Imi aruncati frontal atatea zeci de motive.Stiu,stiu ,stiu.Dar pe mine ma intelege cineva vreodata? Ii pasa cuiva si de ceea ce simt?Vreau sa fac ce vreau ,cum,cat si cand vreau eu !Pentru ca nu voi va trebui sa traiti cu regretul, cu indoielile sau cu durerile mele! O sa sufar cat vreau, cand vreau, la fel cum o sa rad si o sa fiu fericita cand o sa simt ca pot!eu lupt pt ce vreau indiferent de cat de lunga e batalia asta! Pentru ca atunci cand se va termina o sa fiu sigura ca s-a terminat indiferent de ce rezultat am obtinut fiindca niciodata, dar niciodata nu o sa pot trai cu gandul ca nu am facut tot ceea ce am putut si ca poate o ultima incercare ar fi schimbat starea lucrurilor! Cand se va termina, se va termina...
Pentru ca as putea in final sa-mi iert ochii pentru lacrimile varsate fara rost,sa-mi iert buzele pentru cuvintele in zadar rostite,sa-mi iert bratele ce-au asteptat intinse in zadar,dar nu as reusi nicicand sa-mi iert inima daca ar inceta sa iubeasca.

Razbunare si iertare

Taioase,ascutite,spuse incet,pe ocolite,izbite frontal,ostenite,secate de vlaga sau pline de patos.Cuvintele ucid,mangaie,alina,cuvintele iubesc ...
Razbunare... Razbunarea functioneaza in felul urmator:cineva iti greseste cu ceva,iti face un rau ,iar tu il faci pe individ sa sufere la randul sau.De ce? Pentru ca iti doresti sa ajunga si el acolo jos,unde e intuneric si umezeala si miroase a deceptie.Si vrei cu atata ardoare sa-l faci si pe el sa cada incat intreaga ta fiinta se schimba,devii mai rau , mai parsiv...devii altfel.
De ce sa decazi pentru o placere de moment? Cata satisfactie poti sa ai atunci cand ii vezi pe cei ce te iubesc cu lacrimi in ochi? Cat de dulce poate sa fie razbunarea atunci cand undeva in sufletul tau esti constient/a ca gesturile acestea pot duce la un sfarsit?Razbunarea vine in urma unei dureri adunate in suflet.Suntem tentati sa ne gandim ca vazandu-l pe cel ce ne-a facut sa suferim intr-o situatie similara,ne vom vindeca noi insine...Fals! Vrei sa fii liber de durere ,sa scapi de trecut,sa o iei de la capat?Iarta...Oamenii care iarta sunt mai fericiti,mai plini de pace si de viata.Oamenii care iarta iubesc si sunt iubiti...Faptele noastre sunt cele care atrag binele sau raul in existenta noastra. 
Daca stiam sa iertam la timp , daca stiam sa alegem iertarea in locul razbunarii ,astazi fiecare dintre noi era fericit si implinit....

Despre acea persoana unica

"Noi ne iubeam inca din prima sapTamana..".Am auzit aceste vorbe undeva si mi-au ramas adanc in minte,m-au rasucit pe toate partile,mi-au intors cand pE o parte ,cand pe alta gandurile si m-au facut sa ma gandesc mai mult la asta ...
Este posibil sa iubim atat de repede? Da!Dar asta se intampla doar o data in viata si din pacate nu toti dintre noIo au binecuvantarea de a trai acest sentiment.Poti sa razi,dar este vorba despre prima si unica iUbire.Despre sentimentul acela clar si pur ca locul tau este acolo,ca doar langa acea persoana te simti tu ,ca doar acolo vei ramane indiferent de ce ti se va intampla.E simplu.E singura iuBire pe care ti-o aduci aminte in detaliu,E singura care ar merita oricand sa te intorci,singura care iti rastoarca intreaga fiinta doar la o simpla intalnire,singura ce nu-ti da pace sa dormi...E simplu...si totusi atat de complicata.E unica.E si rea si buna.Te diStruge pentru ca mai apoi sa te reconstruiasca bucata cu bucata doar cu o singura imbratisare.Iti da totul intr-o zi,o noapte pentru ca apoi sa te lase luni intregi fara zambet si respiratie.E locul pe care doar o singura persoana il poate oCupa in viata ta si oricat ai vrea tu , el sau altii nu vei putea nicicand sa il oferi altcuiva.E acea iubire ce s-a adapostit in tine si nu-ti da drumul si nu te lasa sa-i dai drumul si nici nu vrei sa te lase sa pleci.E omul langa care iti gasesti sensul si langa care stii ca vei ramane ..E omul acela ,perfect pentru tine care orice ar face te face sa intelegi ca locul tau e acolo.Un loc natural,daruit de Dumnezeu,inainte ca noi sa ne dam seama ca exista.Lucrurile care nu se spun se pierd.....hai sa le spunem.Si daca iti starneste curiozitatea ...citeste dincolo de randuri....


                   

Doar iluzie....

Ma tulbura atat de mult viata,incat nu inteleg,e straniu...Imi vine sa plang,sa rad,sa scriu,sa tip,sa dansez.E-atat de intens tot ceea ce simt si imi este atat de frica..... Voi supravietui cu siguranta,dar greu..
Intotdeauna am iubit.Tot ceea ce ma inconjoara starneste in mine senzatia de iubire.Iubesc oamenii,iubesc animalele,iubesc marea,iubesc povestile de dragoste,iubesc arta in orice forma a ei,iubesc cateodata,pana si certurile!Caci ce altceva este in stare sa faca omul mai bine decat sa iubeasca?
Si gandidu-ma mereu la ceea ce iubesc am ajuns la concluzia ca doar m-am lasat purtata pe aripi de vise frumoase,catre ceva imposibil,ceva de neatins. M-am indragostit de o iluzie , langa care mi-am imaginat intreg viitorul,o iluzie careia i-am daruit fiecare particica din mine,o iluzie in mainile careia mi-am aruncat viata.Nu e decat o iluzie...si totusi iluzie cu un chip atat de dulce,cu bratele puternice ce detin controlul asupra mea , iluzie fara de care nu as putea sa traiesc...

Platim fiecare clipa de fericire

Ajungem sa platim scump pentru fiecare clipa de fericire ce ne este oferita.Pentru fiecare zambet,pentru fiecare moment in care sufletul ne este inundat de fericire,platim dublu .Soarta nu isi uita niciodata datoriile.Ceea ce noi primim,o sa fie mereu egal cu ceea ce ne este luat.Nu exista exceptii.Poate ca Dumnezeu ne pedepseste pentru ignoranta noastra,pentru faptul ca nu am stiut sa ne bucuram de acele momente fericite si sa facem tot posibilul sa ramana asa...
Poate ca Dumnezeu ne da mai mult decat meritam si atunci se hotaraste uneori sa ia inapoi lucrurile pe care n-am stiut sa le apreciem!Platim un pret atat de mare pentru acele clipe rare....
O saptamana de fericire va fii platita cu luni intregi de durere si suferinta.Nimeni si nimic nu poate schimba acest lucru,caci se pare ca asa este lasat sa fie ...
Este pedeapsa lui Dumnezeu ,caci el ne aduce in viata persoane menite sa ne faca fericiti pe care noi le alungam fara a ne da macar seama.Pedeapsa pentru ca I-am intors spatele si nu am multumit pentru toata fericirea ce am primit-o candva.Pedeapsa ca nu am stiut sa ramanem fericiti,am pervertit aceasta stare prin ura,indiferenta si orgoliu.Tot ceea ce ni se intampla ni se intampla prin noi insine.Poate ca noi oamenii,primim exact ceea ce meritam !

Barbatii si femeile superficiale

De ce aleg barbatii femeile superficiale in locul celor ce chiar au ceva de spus? Aceasta este intrebarea ce ne-a fulgerat mintile noastre complicate de femei macar o data in viata...
E simplu.Banal chiar,ele nu au nimic de reprosat,nu stiu sa puna intrebari,nu stiu sa lupte,sa se macine,sa iubeasca.Ele nu cicalesc,nu dau din gura mereu,nu au asteptari si se multumesc cu putin. Pe cand o femeie normala e greu de inteles,e rea,se contrazice,geloasa,rasfatata,se-alinta,te cearta,se supara,iti zambeste si toate astea o fac atat de greu de inteles si de pastrat.Ma-ntreb ce e in mintea voastra a barbatilor?Probabil tipul acesta de alegere il faceti din comoditate,din siguranta ca oricum nu o sa va atasati,oricum nu o sa aveti pentru ce sa va luptati sau pentru ce sa suferiti.
O femeie superficiala nu-si doreste prea multe de la viata,ea nu viseaza,ea nu stie sa simta.....
O femeie superficiala e mult mai usor de multumit.Acesta sa fie oare motivul?

Trecem prin viata

Astazi unul dintre cititorii mei mi-a pus o intrebare ce m-a lasat putin pe ganduri:"Prin ce treci? Caci uneori prin ceea ce scrii pari prea complexa." I-am raspuns aparent banal,dar dupa mine acest raspuns e de o complexitate nemaiintalnita:''Prin viata!".
Trecem prin viata si asta ne este de ajuns.Nu stiu altii cum sunt,dar eu interpretez fiecare intamplare,fiecare gest,analizez,imi pun intrebari,gandesc,ma zbat,ma lupt,ma chinui.Si da,uneori mi-as dori sa pot sa fiu mai superficiala!
Raspunsurile la intrebarile vechi,nasc intrebari noi.Nimic nu este clar,nimic nu ne va multumi.Suntem oameni si tocmai zbuciumul acesta interior e ceea ce ne caracterizeaza.Dumnezeu ne-a lasat cel mai mare dar : acela de a gandi,de a ne indoi,de a ne pune intrebari,a ne constientiza soarta,a ne asuma prezentul cu luciditate.Si-atunci , de ce sa nu exploatam acest dar la capacitatea sa maxima?
Trec prin viata.Prin asta trec,in caz de mai e cineva ce se intreaba.Trec prin ceea ce treceti si voi,dar fiecare dintre noi intelege evenimentele din viata in mod diferit.

Surpriza !

Cred ca astazi ma surprind pe mine..Am ajuns la o singura concluzie: Sunt fericita si atata timp cat o sa deschid ochii dimineata , asa o sa raman.Doamne,cate lucruri de care te poti bucura exista in aceasta lume!Si cata bucurie ca in fiecare zi primim o noua sansa de a le admira,o noua sansa de a deveni mai buni,de a iubi , de a creea.Suntem tentati sa credem astazi ca viata noastra se va sfarsi doar pentru ca unele persoane nu mai vor sa faca parte din ea.Fals,maine te vei trezi cu bucurie in suflet!Caci nu poti tine langa tine persoane ce nu-si doresc acest lucru si daca nu si-l doresc,inseamna ca nu nutresc nici un fel de sentiment pentru tine.Simplu.Clar.Iremediabil.Daca tu simti intr-un anumit fel ,nu inseamna ca si ceilalti trebuie sa o faca la fel ca tine.Tocmai asta ne face atat de speciali:diversitatea.
Oricat m-ar rani unii oameni,iubesc sa traiesc si nimic nu poate schimba acest lucru.Deci,pentru cei care inca mai credeti ca sunt din nou la pamant,ca nu-mi gasesc din nou respiratia.Guess what.. sunt intreaga,de piatra,nu simt nimic....ba chiar sunt mai puternica,mai pregatita sa infrunt tot ce imi iese in cale,mai suspicioasa,mai neincrezatoare in ceea ce numim noi oameni,ingramadiri de haos si de incertitudine,caci asta suntem!  Poate mai bine traim nefericiti in singuratatea noastra ,decat in doi,dar sa nu primim nici macar jumatatea din iubirea pe care o oferim, inapoi.
E clar.Nu poti sa faci un om sa te iubeasca,indiferent de cat de multa dragoste ai simti tu pentru el.PUNCT.

Oamenii sunt bolnavi de orgoliu

Ambitia te ajuta,orgoliul te distruge.Ambitia si orgoliul,lucruri ce sunt des confundate.Singura stare catre care ne poarta orgoliul este singuratatea, in nici un caz demnitatea sau senzatia ca suntem superiori celorlalti.Orgoliul este primul personaj negativ in viata unui cuplu de exemplu.Functioneaza din umbra si schimba incetul cu incetul intreaga personalitate a unui om.Cand vorbesc despre orgoliu am impresia ca vorbesc despre toata lumea,inclusiv despre mine.Si eu fac parte din pacate din aceasta categorie a orgoliosilor,dar cel putin incerc sa imi dozez acest sentiment in functie de evenimentele la care sunt nevoita sa particip.Ce ne-a adus noua oamenilor orgoliul?Orgoliul nu aduce decat singuratate,frustrari si regrete.Este acela care va cauta mereu vinovati in cei ce sunt aproape,care va spune mereu : nu e vina mea sau vina mea e mai mica decat a celulilalt.Orgoliul distruge omul din noi si ne aduce defapt tocmai pe noi intr-o stare de lupta continua,intr-o stare de degradare.
Acum pune-ti intrebarea.Ce ti-a adus orgoliul in afara de singuratate,standarde false,incapatanare si egoism? Mie stiu ce mi-a adus...Ramane sa realizezi si tu si sa nu te imbolnavesti de prea mult orgoliu.

Traiesc

Respir…E dulce pielea ta. Privesc traiectoria degetelor tale care imi descrie mangaierea perfecta. Oftez…dorul se desprinde in mii de imagini cu tine. Strig…ecoul se pierde in imbratisarea trupurilor noastre. Mana mea se intalneste cu a ta. Se inclesteaza trosnind aerul dintre ele. Ma uit la tine…unde ti-e privirea? Ma gandesc la tine…unde ti-a fugit gandul?
Desenez amintiri .Ma joc cu timpul. Infloreste zambetul pe buzele mele. Esti aici. Totul revine la normal. Traiesc. Ochii imi sclipesc ,complici tacuti ai visului meu.

Pierdem mereu...

Ne petrecem intreaga viata ,incatusati de o mare frica:aceea ca vom pierde persoanele dragi noua.Pierdem. Zi de zi, clipa de clipa.  Ce anume?.Pierdem secunde pe care nu stim sa le apreciem,persoane pe care le alungam intr-un moment stupid,persoane pe care le privim neputinciosi cum pleaca sau persoane pe care Dumnezeu decide ca este mai bine sa le ia de pe aceasta lume.Pierdem mereu..
Pierdem ocazii. Zi dupa zi. Pentru ca ne incapatanam sa tinem in noi ceea ce simtim. Si astfel, peste ani si ani, inca traim cu intrebarea ‘ce-ar fi fost daca? Ce-ar fi fost daca i-as fi spus atunci ce simteam…? ” Si odata pierdut, un moment nu mai revine nicicand. Iar daca tu nu ai puterea de a-ti striga dorinta sau temerile, nimeni n-o va face in locul tau. Si astfel, vei ajunge marginit de regrete.
Pierdem atunci cand alegem sa nu iertam, atunci cand purtam ura, ranchiuna.Pentru ca sufletul nostru devine de nerecunoscut...
Pierdem, suferim, dar ne continuam viata. Nu a zis nimeni ca e usor sa fii om, sa iubesti sau sa traiesti ca o jumatate. Nu vom reusi niciodata sa gasim raspunsurile perfecte la intrebarile noastre.Iesirea din limitele vechi inseamna intrarea in alte limite,noi.
Nimeni nu va putea niciodata sa-ti promita ca cei dragi nu vor pleca de langa tine.
Dar tine-i aproape pe cei care au ales sa-ti fie alaturi indiferent de situatie.Asigura-te ca sunt constienti de sentimentele pe care le ai pentru ei.Si cel mai important: nu mai fugi dupa persoane care nu doresc sa cunoasca traseul spre viata ta! Pretuieste-i pe cei care au ales sa transforme viata ta ,in viata voastra.Oamenii pleaca,dar cei care conteaza cu adevarat,mereu vor ramane...

Judecand,iubim mai putin...

Iubirea a fost,este si va ramane o tema inepuizabila.Oricat am incerca sa o definim si sa o disecam vom esua in a o incadra potrivit si vom isca pareri contradictorii.Fiecare percepe iubirea in functie de experientele pe care le-a avut,in functie de ceea ce este capabil sa simta.Ca sa putem vorbi despre ea ,trebuie mai intai sa renuntam la autocenzura,la rusinea de a recunoaste ca si noi simtim,la resentimente si nemultumiri,la orgoliu si reprosuri.De unde vine dorinta de a judeca pe ceilalti atunci cand fiecare dintre noi a rostit macar o data propozitia "Nimeni nu este perfect."?
E simplu,in urma unor experiente pozitive sau negative din viata noastra,ne grabim sa punem etichete,sa criticam,sa dam sfaturi sau sa privim detasati.Si uite-asa ...cu cat judecam mai mult,cu atat iubim mai putin.
Iubirea nu se va masura nicicand in timp ci in   intensitate.Tumultul,pasiunea,certurile,impacarile,suisurile,coborasurile sunt cele ce ne fac pe noi oamenii sa ne apropiem si mai mult.Atunci cand iubim invatam sa umplem golurile si imperfectiunile cu sperante.Iubirea este sansa noastra de a fi mai buni,mai fericiti,mai demni,mai stralucitori,mai completi pentru o clipa,o ora sau o viata...
Sa invatam sa-I multumim lui Dumnezeu atunci cand o gasim,sa judecam mai putin,sa iubim mai mult,sa riscam si sa nu dam drumul la ceea ce ne face fericiti.

Timpul ...

Cine ne-a implementat in minte conceptul de "timp"? Ce e acesta si din ce este el oare format?Timpul nu exista,e o iluzie,e inventia noastra,e una dintre scuzele noastre cele mai simple "Nu mai am timp.","E prea tarziu.","A trecut timpul nostru.".Ai impresia ca atunci cand doua suflete se iubesc mai exista "timpul"?Ai impresia ca timpul conteaza pentru cei ce se vad in fata mortii? Nu mai conteaza...
Exista ani in viata aceasta care nu ne-au oferit nimic,pe care nici nu-i putem lua in calcul,in care simtim ca n-am trait.La fel exista si zile care ne-au oferit totul,de parca zilele s-au transformat in ani,de parca nu a trecut totul atat de repede si de nepasator...
Si-atunci  te intreb,ce este timpul?In viata sunt lucruri ce o sa se repete la nesfarsit,in viata momentele cu adevarat importante sunt acelea in care timpul se opreste,in care timpul nu conteaza,in care nu stii cat este ora si nici macar nu-ti pasa.Suntem stapanii supremi ai timpului,de ce sa devenim sclavii lui?Cand uiti sa simti ,atunci e clar ca timpul te-a rapus..
Ne temem atat de tare de timp,avem impresia ca ne urmareste mereu , ca este cel mai mare dusman al nostru si nu ne doreste decat raul.Habar n-avem cat poate fi de inofensiv,si asta pentru ca este creeatia noastra .Asa ca asculta-ma, si-atunci cand timpul se scurge ,intoarce doar clepsidra si o sa poti sa o iei de la capat!

Dezamagire

Ce naiba se intampla ? Ori sunt eu prea pretentioasa si sensibila ori nu mai inteleg nimic... Prima dezamagire a saptamanii a venit si m-a lovit ca si cum meritam asta cu varf si indesat.Desi m-am trezit cu zambetul pe buze ,avand o multime de motive sa imi continui asa ziua ,starea mea de spirit s-a schimbat brusc atunci cand am deschis laptopul pentru a va scrie voua.Aveam de gand sa scriu despre linistea sufleteasca.Haha!Se pare ca totusi lasam linistea si vom vorbi despre dezamagire.
Orice dezamagire lasa in urma un gol,senzatia de esec,de neimplinire,senzatia ca poate tu nu faci ceva asa cum ar trebui.De obicei ,dezamagirea apare atunci cand crezi ca ai ceva si te trezesti ca de fapt nimic nu este al tau ,apare atunci cand te vezi deja pe drumul cel bun si inevitabil te ratacesti si nu mai gasesti iesirea.Si daca nu reusesti sa umpli golul lasat cu nimic,atunci cum te vei mai simti implinit si fericit?Daca stam sa gasim vinovati,vom gasi.Dar asta nu ne ajuta cu nimic.Cel mai probabil vom gasi lucruri care sa ne ocupe timpul ,mici maruntisuri menite sa ne readuca zambetul pe buze.Nu stiu pe voi,dar pe mine dezamagirea ma amorteste,ma rupe de ceea ce traiam pana atunci si ma aduce din nou la realitate,ma izbeste cu capul de tot ce apuca urlandu-mi parca sa ma trezesc si sa nu mai visez.De-atatea ori am spus GATA! O sa fiu stapana pe mine,pe sentimentele si gandurile mele ,o sa ma controlez si nu o sa mai ajung asa.Uite ca mi s-a intamplat iar...
Si stiti ce e mai trist?Faptul ca doar cateva cuvinte ar putea sa umple acel gol si sa ma faca sa revin la normal.Dar cine credeti ca e dispus sa lase totul la o parte si sa mi le spuna? 

Nu ma cunosc..

Cel mai ciudat lucru pentru mine este sa observ cum femeia puternica care sunt,in apropierea ta dispare aproape total,se face mica,ascunsa intr-un colt de inima si refuza sa iasa sa arate de ce este in stare.Habar n-am cine sunt atunci cand esti aici si o sa fiu mereu urmarita de acea frica...

Sunt atat de slaba,nesigura,defecta...

Am niste simturi incredibile in ceea ce priveste oamenii,imi pot da seama dintr-o privire,dintr-un gest ce vor,ce gandesc ,insa atunci cand este vorba despre tine,aceste simturi imi amortesc total si nu mai sunt capabile sa-mi dea nici cel mai mic indiciu.Intreaga fiinta mi se rastoarna ,o mie de fluturi ze zbat in interiorul meu ,imi pierd orice urma de claritate si de ratiune in gandire si actiune.

Cred ca de fapt,acesta ingramadire de sentimente e lucrul ce ma fascineaza atat de mult ...